Voința și norocul de Carlos Fuentes redeschide „Lunea de carte spaniolă“

Curtea Veche Publishing şi Institutul Cervantes, alături de Ambasada Spaniei în România, vă invită luni, 17 octombrie, de la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti (Str. Arthur Verona, nr. 13-15, parter) la o dezbatere în jurul volumului Voinţa şi norocul de Carlos Fuentes. Iulia Popovici, moderatorul întâlnirii, îi va provoca la discuţie pe Horia Barna (traducătorul cărţii), Marius Ghilezan (scriitor şi jurnalist cultural) şi Ştefania Nalbant (Curtea Veche Publishing).
Volumul Voința și norocul de Carlos Fuentes face parte dintr-o campanie amplă de promovare a literaturii contemporane de limbă spaniolă, desfășurată de Curtea Veche Publishing cu sprijinul Ambasadei Spaniei în România. Campania se desfăşoară în luna octombrie şi în prima parte a lunii noiembrie şi încearcă, prin sloganul Literatura contemporană urmează calea clasică: scrie acum, apoi aşteaptă, să aducă dorinţa de a (re)descoperi literatura contemporană de limbă spaniolă. Alături de volumul Voinţa şi norocul  de Carlos Fuentes, în cadrul campaniei sunt promovate şi volumele altor trei cunoscuţi scriitori contemporani: Creionul tâmplarului de Manuel Rivas, Nimfa nestatornică de Guillermo Cabrera Infante şi Căzuţi din cer de Ray Loriga.
Toate cele patru volume incluse în campania de promovare  vor fi aduse în dezbatere în cadrul „Lunii de carte spaniolă“: după Voinţa şi norocul de Carlos Fuentes vor urma Creionul tîmplarului de Manuel Rivas (31 octombrie), Căzuți din cer de Ray Loriga (7 noiembrie) și Nimfa nestatornică de Guillermo Cabrera Infante (14 noiembrie).
„Lunea de carte spaniolă“  este un ciclu de mese rotunde ce pun în centru literatura de limbă spaniolă în traducere românească. Seria de evenimente a fost începută de Institutul Cervantes din Bucureşti în urmă cu mai mulţi ani şi este reluată în această toamnă după o perioadă de pauză.
Voinţa şi norocul este prezentarea postmodernă a unei poveşti clasice de prietenie şi trădare între doi bărbaţi, petrecută pe fundalul unui Ciudad de México actual şi cât se poate de colorat. Pe o plajă a Pacificului, capul retezat al lui Iosua Nadal spune povestea prieteniei sale cu un personaj misterios numit Ierihon. Prietenia lor începe în adolescenţă şi scopul lor comun este acela de a nu aparţine „marii mase” gri, anonime. Ambii îşi doresc cu disperare să fie „altfel”, însă idealismul lui Iosua și cinismul lui Ierihon, dar și procesul de maturizare bruscă prin care trec cei doi îi împing în direcții opuse. Unul îşi propune să obţină acest lucru fără să facă rău nimănui, iar celălalt decide că nu se va da în lături de la nimic pentru a-şi atinge scopul.Iosua şi Ierihon repetă străvechea ipostază a lui Cain şi Abel, într-o lume în care graniţa dintre bine şi rău este mai degrabă o iluzie.
Tot ceea ce povesteşte capul retezat al lui Iosua Nadal se petrece în Ciudad de México, firele văzute şi nevăzute ale puterii conduc spre această metropolă, care devine un personaj de sine stătător al cărţii, un fel de geniu rău, devorator, care atrage şi care îi transformă în victime sigure pe toţi cei ce răspund chemării lui, un oraş care se hrăneşte cu corupţie, cu imoralitate, cu violenţă şi cu sărăcie. Fuentes pune sub lupă toate forţele care se înfruntă în societatea mexicană contemporană, cu convingerea că în Mexic nu există tragedie, ci totul se transformă în telenovelă.
Carlos Fuentes (Panama, 1928) este unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai Boomului hispanoamerican. După primele sale romane, La región más transparente (1959) şi La muerte de Artemio Cruz (1962; Moartea lui Artemio Cruz, în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing), Fuentes a devenit una dintre figurile principale ale literaturii contemporane. Printre cele mai importante cărţi ale sale se numără Terra nostra (1975), Cristóbal nonato (1987), Los años con Laura Díaz (1999), La silla del águila (2003; Jilţul vulturului, Curtea Veche Publishing, 2004), Todas las familias felices (2006; Toate familiile fericite, Curtea Veche Publishing, 2010) şi, cel mai recent, volumul de povestiri Carolina Grau (2011). Considerat un punct de referinţă al culturii mexicane, s-a angajat intens şi în viaţa politică şi socială din ţara sa şi a ţinut conferinţe la universităţi de prestigiu ca Princeton, Harvard, Columbia sau Cambridge. I-au fost decernate, în timp, Premiul Biblioteca Breve, Premiul Rómulo Gallegos, Premiul Miguel de Cervantes, Premiul Príncipe de Asturias pentru Literatură, Premiul Picasso (UNESCO), Premiul Formentor, Legiunea de Onoare franceză.

Anunțuri